Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Oameni, destine, istorii de viata, dragoste, pasiune, carte, lectura, club

Vise colorate

17 comentarii


Neobservată trece
Viaţa noastră…
În coleidoscopul zilelor
Cu pierderi şi noroc,
Flori, vin şi cărţi,
Pe chipuri transparente
La biblioteci,
Saloane şi calculatoare,
Şi orice clipă
În modul ei
Surprinsă,
Achitată…
Şi…

Vise colorate
În noapte
De copilărie
Fără griji.
Şi înţelegi,-
Nu-i vina nimănui
Că înapoi nu te mai poţi
Întoarce…
Nu poţi trăi
Aceeaşi clipă
Dublu ori,
Dar poţi ruga
La fel de mult
Să fie fericiţi
copii tăi…

S.Vizitiu, ulei, panza bumbac, Mai 2018, 18X24 cm

Să trăiesc incolor                                         
Din nou
Realizând convenţia –
Nu mai vreau…
Împletesc
Într-un fir al sorţii
Iubirea, speranţa,
Credinţa şi spiritualitatea…
Încerc să aflu ce am realizat,
Ce – Nu…
Am obosit de
Ghicitori străine, –
Nu eu voi judeca
Ce în viaţă
Ni s-a întamplat,
Cât bine am realizat,
Merg înainte,
Ca de obicei
La Biblioteca Hasdeu.
Şi fiecare zi…

        Într-un pas
                  Ce-urmează –
                              Un Vas cu noroc…

                                                 Cu vise color…   ❤

2018, ianuarie, (Svetlana Vizitiu)

Chisinau, Republica Moldova

Reclame


2 comentarii

Voi toți doriți acest lucru


Suntem o parte a acestei lumi pe care noi o numim rea. Ne cunoaștem pe noi inșine prin celelalte persoane.

Practic, trăim înțepeniți ca pe timpuri… Ba, și mai rău. Vedem toată ziua aceleași chipuri, aceleași promisiuni, întâniri și discuții de la aceleași persoane. Primim milioane de donații în euro de la investitori străini, și – impactul e cu totul diferit: nu vedem rezultate pozitive. – N-ați obosit?.. Eu am obosit. Deoarece, practic nimic nu se schimbă în societatea noastră. Mergem în Europa, cică ne civilizăm, dar trăim mai greu, și mai prost e cu moralul. Și cu controlul manual creeat de partide, nu mai există altă cale. Nu văd mai nimic util ce s-ar fi făcut pentru oamenii simpli. Iată că s-au adăugat mai mulți deștepți care vor să schimbe lumea precum cred ei că ar fi mai bine: – este o boală tipică moldovenească care în ultimul timp progresează tot mai mult… Aud expresii de genul că oamenii devin mai răi, și noi cu toții doar ne-am născut curați asemeni unori îngeri în această lume.

Sufletul este bun prin natura lui sacră, însă grijile, fricile, neajunsurile, senzația că suntem singuri, părăsiți, fără de apărare, ne fac să uităm de puritatea noastră, să ne privim unii pe ceilalți cu invidie, să ne jignim, să ne rănim între noi…

Dacă ești prins în capcana oglindirii tale ca și cum lumea are ceva cu tine și din acest motiv nu ajungi nicăieri, că toți oamenii sunt răi și vezi doar răutate în jurul tău, – oprește-te o clipă și întreabă-te: Nu cumva sunt eu cel rău și am dăruit lumii această răutate? Ar fi o bună întrebare, în special, pentru cei care ne conduc țara. Pentru că multe situații cu spirite negative sunt provocate, sau impuse de politica autorităților, și noi din neștire nu găsim soluția sau ieșire din impas…

Noi atragem în viața noastră oamenii care ne seamănă într-un fel sau altul, și care în mod surprinzător ne ajută să ne descoperim pe sine: ce simțim și ce gândim cu adevărat. De ce unii se omoară sau sunt atât de agresivi? Poate că au uitat că sunt buni și trăiesc în frică neștiind cum să fie altfel? Răutatea vine din furie, teamă, gelozie, invidie, orgoliu, sentimentul de inferioritate… Toate acestea distrug efectiv iubirea, puritatea, armonia, înțelegerea. Răutatea excesivă provoacă insomnii, dureri fizice și multe alte afecțiuni, te oprește să trăiești și să te bucuri de viață… Este intr-adevăr o invenție a mediului care ni l-am format și dezvoltat.

Adevărata noastră natură este Bunătatea. Alege să gândești, să te comporți astfel cum ai dori să fie Lumea! Atunci când apare un gând rău, spun cu intenție Stop! Vreau să fiu bun și toată lumea la fel de bună! A fi bun înseamnă a nu reacționa la răutate, și a încerca să înțelegi pe cel ce o emite fără a presupune că altcineva are șizofrenie. Unii nu reacționează alții aleg să se retragă, și eu spun că ar fi cazul să ajuți acea persoană să se simtă bine. Nu-l lăsa în durerea sau grjile care îl pot doborî… Consider că ar fi uman acest pas… Toate problemele în societate vin din lipsă de atenție pentru ceilalți și rămași blocați în singurătatea lor… Și câte inimi s-au zdrobit doar pentru că cineva nu a spus la timp: – Iartă-mă… Mândria…

Uneori e mai simplu să zâmbești decât să lămurești de ce ți-e trist… Pur și simplu, nu răspunde la răutate la fel cu răutate!  Probabil că se va schimba ceva. Atunci vei dobândi ceea ce dorește fiecare. Vei atrage în viața ta persoanele care gândesc, simt și sunt ca tine.

Un om bun este un om puternic, și cel care alege răutatea, de fapt este omul slab, speriat și dominat de frică. Cei care aleg răul, vorbesc prea mult, și nu-și fac timp să asculte opinia, proiectele sau soluțiile tale. Ei mereu vor avea intermediari care vorbesc de la sine. Avem prea mulți politicieni dintr-aceștia… Nu-i mai votați! Și, nu subestimati abilitățile oamenilor idioți care s-au adunat în trusturi-grupuri mari…

Ce ar fi să creăm o lume mai bună? Doar nu sunt eu prima care spune acest lucru! În sinea sa, fiecare dintre voi dorește acest lucru, dar niciodată nu-și face timp să gândească și să facă ceva…

Să creăm o lume mai bună Împreună! Nu există oameni răi, doar cei nefericiți și obosiți de griji și probleme. Să ne ajutăm să fim mai buni, și tu, guvernule, ești obligat pe cinste să ne ajuți, pentru că noi te alegem, la fel și te ajutăm să ne faci mai… Buni!

Doamne ajută! ❤


6 comentarii

Tăcerea – mai tare ca strigătul


Plângi atunci când te desparți de un om. Dar cine știe, poate rămânând cu el, ai fi vărsat mult mai multe lacrimi…
Crezi în această clipă că e doar o altă zi a Vieții tale. Dar nu e o altă zi: este anume acea unică zi care ți se oferă astăzi. Îți este dată. Este un dar. Unicul cadou pe care îl ai chiar în acest moment. Și unicul răspuns corect ar fi – să simți recunoștință. Cele mai bune momente din viață sunt greșeli. Și o singură formulă ne conduce viața – adaptarea. Și dacă nu e, rămâi cu durerea ta, în tihnă, și… zâmbind în fața oamenilor. E mare durerea atunci când copilul tău e bolnav și nu ai ajutor de la nimeni. 

Fiecare părinte visează să-și ridice copiii cu succes și depune mult efort pentru a-i ajuta să-și dezvolte abilitățile. Doar că succesul vine adesea contrar circumstanțelor. Spun oamenii că toate problemele adulților parvin… din copilărie. Eu cred că cu toate acestea, nu se știe dacă succesul ar fi fost obținut, dacă unele celebrități nu ar fi întâmpinat dificultăți și greutăți în anii de copilărie sau tinerețe. Succesul și celebritatea au apărut la Beethoven atunci când el avea circa 25 de ani. Câțiva ani mai târziu, la el a survenit o hipoacuzie progresivă, dar, ca urmare muzicianul a reușit să creeze cele mai renumite opere. Beethoven spunea că ”pentru o persoană cu talente și dragoste de muncă nu există bariere”. Viața el și-a trait-o în singurătate.

Și celebrul actor, comicul Charlie Chaplin a avut un trai destul de greu încă din copilărie: un exemplu, când sărmana lui mamă împrumuta papucii săi pentru fiecare dintre cei trei frați la rând atunci când venea rândul să meargă după ajutor social… Chaplin spunea:” Viața este o tragedie când o privești într-un plan mărit, și – e comedie atunci când o privești de la distanță.”

Atunci când cineva în vârstă vrea să-ți spună ceva, – măcar ascultă! Viața m-a învățat să fiu responsabilă pentru acțiunile mele, să mă pot apăra singură, și pe parcursul anilor, aceste necesități s-au transformat în nevoia de a crea o cetate proprie, de a fi independentă, de neatins. Dar, toate acestea au apărut prea târziu, abia la maturitate. De aceea, aș dori să-i conving pe cei mai tineri să-și asculte părinții, pe cei mai în vârstă, care le doresc tot binele… Mergeți cu Credință înainte! Dar, nu-L atingeti pe Dumnezeu în internet: mergeți la biserică, în lume reală, acolo – e credința! Nu accesați ”Like” sau ”Îmi place”, cei – care-și iubesc mama sau tata: telefonati-vă și vizitați-vă parinții!

Și cei bătrâni au nevoie de atenție, afecțiune și respect. Tinerii uită că și ei vor deveni bătrâni. Corect se spune că la bătrânețe fiecare își merită fața pe care o are… Etatea este complet diferită la fiecare persoană în parte și accentuează și mai mult trăsăturile de caracter pe care le-a manifestat în timpul vieții. Unii au chip angelic și sunt de o bunătate și înțelepciune de nu te mai saturi să fii în preajma lor. Alții sunt de o răutate și un egoism feroce, veșnic nemulțumiți și urâți ca niște monștrii cu chip uman așa cum le este caracterul și comportamentul. Cel mai teribil este omul ipocrit care folosind oamenii în scopurille sale, își leapădă ”blana” după ce în modul său i-a ”exploatat”: așa persoane întâlnești zi de zi, ei pot fi printre ”prietenii” tăi. Ești om bun dacă îi recunoști și totuși nu vrei să crezi.., și aceste persoane în continuare au acces la ușa ta… Ignoranța e strașnică atunci când realizezi că nu o meriți… Mai ales, atunci când cunoști adevărul și chiar dorești să schimbi mentalul și condițiile insuportabile, de exemplu, la serviciu, acest stat micuț în lumea ta mare…

Se spune că înțelepciunea vine cu anii, la unii, că la alții pleacă și ultima fărâmă de rațiune. Acest proces observ, în mod special, la cei care și-au făcut carieră sau au reușit într-o funcție de conducere. Sunt cei pentru care succesul și banii contează în primul rând. Ei nu știu, nu înțeleg durerea pentru care lupți să găsești un tratament. Ei sunt convinși că creează trusturi cu un număr special de oameni nu pentru sine ci pentru cultură sau binefaceri. Sub pretextul acțiunilor de caritate, artei, culturii, unii dezvoltă practici ilegale… Ei spun că vor să schimbe și să ajute Statul, dar nu înțeleg pe deplin sensul acestui cuvânt.

Atunci când declanșezi un război, – lupta este doar a autorităților, nu și pentru că acest lucru îl doresc moldovenii sau diaspora… Suntem o țară cu mii de biserici și cu cei mai săraci oameni, despre care Pace poate fi vorba, atunci când nici guvernarea nu o mențne? Majoritatea sunt bolnavi sau îmbolnăviți de sistemul medical sau cel educational, iar atunci când te lupți pentru drepturile tale, – ți se răspunde despre exodul acestui sistem. Că trebuie cumva să oprim migrația. Chiar se merită să plângi în urma celor care fug de neamul care i-a născut? Care nu știu ce este Paștele Domului sau ce este Patria? Dacă credeți că statul vă înșeală în mod constant, nu vă îndoiți – asta nu doar vi se păre! Și totuși, majoritatea oamenilor oricum dorește o guvernare transparentă în viața lor. „Statul” la noi este un grup de oameni care și-au proclamat propriile interese ca fiind publice.

Liniștea e mai puternică decât emoția, tăcerea – mai tare decât strigătul, indiferența – mai teribilă decât războiul.

Este o Rugă, un strigăt de ajutor!

Hristos a Inviat! ❤ 


14 comentarii

Alexandru Grumeza, neurolog si sportiv, – la Clubul Impresii din viata si carti


    Adesea ne este frică să recunoaștem succesele noastre. Acordăm atenție mai mult la ceea ce nu ne reușește și în ce nu suntem perfecți. Cum să recunoști spiritul unei persoane? Cred că nu este în modul prin care vorbește, și nu ceea ce pare. Este anume atmosfera care se creează prin prezența lui. Pentru că nimeni nu poate crea o atmosferă care nu-i aparține spiritului. Vă prezint una dintre personalităţi care mi-a creeat acea impresie încă la Gala premiilor decernate ‘’Omul Anului 2016-2017’’ – medicul Alexandru Grumeza.

Activitățile medicului Alexandru Grumeza ar fi fost complexe, rezervate sau chiar frustrante dacă nu ar fi patriotismul și loialitatea lui pentru țară, atunci când alți moldoveni emigrează fără să stea mult pe gânduri. Imaginea lui în ansamblu este strâns legată de profesionalismul medical, de sănătatea oamenilor şi de domeniul sportului în care activează. O personalitate plină de omenie şi valori umanitare, care sunt întotdeauna dincolo de politica statului. Fiecare dintre proiectele protagonistului (incluzând dinastia medicilor din familia Grumeza) este un moment fix, o capsulă de timp, o relaţie specială, o amprentă a culturii și educației familiale, ale preferințelor sau pasiunilor sale, diferită de alte exemple cunoscute…

Neurolog de meserie, un susţinător de proiecte sociale pentru persoane vulnerabile şi talente tinere, un luptător şi promotor al luptelor sportive ”armwrestling’’: supranumit ‘’medicul cu bicepşi de fier’’. Când dispune de timp şi forţă pentru a le reuşi pe toate? Surprinde şi atitudinea tolerantă a protagonistului Grumeza pentru oameni. Inteligent, modest, atent şi politicos, răbdător şi liniştit, – calităţi de caracter rare pentru timpul prezent. Probabil că mai are un nerv pe care îl descarcă în sportul lui preferat, doar astfel se poate înțelege atitudinea lui tolerantă…  Anual acordă asistență medicală pentru minimum 2000 de persoane. Prin acțiunile medicale, Alexandru Grumeza conferă şi un surplus de imagine sportului, pentru că îl practică intens, iar prin performanțele obținute reuşeşte să extindă viziunea și impresia despre capacitățile medicilor. O performanţă de fier. Nu în zadar e Neurolog!

Imaginile de la Club deschideti aici: albumul Alexandru Grumeza – al 93-lea protagonist

Astăzi, Alexandru Grumeza a venit la Clubul ”Impresii din viata si carti” împreună cu prietenii şi colegii lui de breaslă, să ne împărtăşească despre experiența de viață, în special, despe meseria lui şi sportul armwrestling incluzând întreceri sportive între participanţii la eveniment şi sportivii notorii din acestui domeniu. Unul dintre discipolii lui Alexandru, actual medic Daniel Procopciuc, campion mondial în lumea skanderbeg-ului. Un alt “student voinic” de-al neurologului și-a adjudecat locul de frunte la europene. Disciplina este frecventată și de fete, iar una din elevele lui Grumeza este campioană națională. ‘’ Alexandru este sigur că în curând, sportul lui preferat va deveni o disciplină olimpică. Tocmai din acest motiv el vrea să adune cât mai mulți adepți și a lansat chiar și o campanile de identificare a talentelor în Moldova. Pacienții lui sunt primii care devin captivați de tehnicile skanderbeg.’’

Moderatoarea jurnalistă Zinaida Jioară, fosta protagonistă la început de an 2018 la Clubul ”Impresii din viata si carti” (este recunoscută în lumea sportului moldovenesc (fotbal!), şi protagonistul Alexandru Grumeza cu sportivii şi publicul prezenţi ne-au făcut ziua mai frumoasă! Cred că încă mult timp ne vor lumina amintirile acestui eveniment…

Multe mulțumiri tuturor participanților și celor care au contribuit la organizarea evenimentului, acestei sărbători minunate! Daniel Procopciuc – Campion Mondial la Armwrestling; Mihaela Iordan – discipola și colegă în sport; Anna Belenciuc – colega de serviciu; Veronica Cociu – cunoscută și prietenie legată în urma tangențelor medicale. Sincere mulţumiri Ritei Stratan şi fiicei sale – interpretă de muzică populară Vlăduţa Stratan pentru un numar special de cântece populare! Profesional! Original! Creativ! Şedinţa Clubului ”Impresii din viata si carti” în incinta Bibliotecii Municipală B. P. Hasdeu a reuşit: Vă felicităm din suflet, dragi prieteni, pentru acest lucru! Și cel mai important, totul s-a petrecut cu un bun simț estetic! (SV)

Impresiile mele despre club: Chiar amplasarea Clubului ”Impresii din viață și cărți” în spațiul unei biblioteci publice, unde sunt așteptați și bineveniți toți doritorii, crează o atmosferă de curiozitate și predispune către cunoaștere. Și eu fiind protagonist, m-am simțit ca una din cărțile care este cu interes evaluată de către cei care caută noi impresii. Se datorează și scenariului gândit de către autoarea Proiectului, Doamna Svetlana Vizitiu, dar și minunata moderatoare a acestui eveniment, Zinaida Jioară, care pentru început a prezentat celor din public coperta mea, iar apoi, filă cu filă a vieții, m-a făcut să retrăiesc emoții, unele înțelese de mine în timp ce povesteam… Am simțit că aceste emoții sunt primite de către public, fapt care s-a resimțit în atmosfera plină de sinceritate și prietenie. Și timpul chiar a zburat…’‘- Alexandru Grumeza

Film integral de la eveniment:

Despre Alexandru Grumeza : câteva referințe culese de pe rețele de socializare:
Nadejda Negari: BUNATATEA DIN INTERIOR DEBORDEAZA LA EXTERIOR PRIN ZIMBET

Diana Brega Este o persoana minunata Zambetu e realitatea din interior, e bunatate si corectitudine

Valentina Cretu: ALEXANDRU ESTI UN MEDIC FOARTE BUN SI UN OM DE NOTA 10+ Bravoo! Dumnezeu sa te aiba in paza si toate dorintele sa ti le implineasca! La Multi Ani!!!

Olga Valenscaia” Знаю доктора заочно! Но очень признательна за отношение к сестре-Петровой Валентине из Рышкан ! Спасибо!

Rodica Crudu: Super ca doctor, sef de sectie! Dar ca om si personalitate pacat sa aiba cel ce-l discuta.

Cristi Gabrian: Mare om, mare caracter

Tatiana Barbu: Un Medic cu litera mare, o Persoana demna de TOT RESPECTUL!!! Mult mult mult succes in ambele directii, dl Alexandru Grumeza!!!

Diana Brega: O persoana si un tatic perfect! O merita pe toate Dar in spate sta cea ce nu o simtim, dar ii da tarie- sotiia Felicitari ambilor

‘’Recent am avut si eu nevoie de consultatia unui neurolog si am gasit aici in tema coordonatele doamnei B. de la „Neuroscan”. Intradevar cum era descrisa: foarte competenta, amabila, asculta cu mare atentie pacientul, te lamureste cu mult calm. Tot la Neuroscan am facut si 2 investigatii. Cu tot cu consultatia medicului, m-a costat 280 lei. Am ajuns la farmacie cu prescriptia si am ramas socata sa constat ca mi-a dat tratament care ma costa 1500 lei (2 tipuri de injectii si 4 tipuri de pastile). Am cerut prospectul la unul dintre medicamente si era indicat in „dementa senila de tip Alzheimer”. Pe cand diagnosticul meu era dereglare vegetativa sau dispnee respiratorie (ceva de genul asta. Respir cu dificultate si asta din cauza supraoboselii). Sotul a ramas si el masca vazand ce medicamente puternice mi-a dat si cat de scumpe sunt si categpric mi-a interzis sa le iau. M-am dus la un alt neurolog. Mi-a pus acelasi diagnostic. Nimic grav si complicat. A zis sa iau niste pastilute (un singur fel) si timp de o luna ma fac bine. Iata dupa cateva zile de tratament respir cu mult mai usor. Deci are efect. Si culmea, pastilele m-au costat 36 lei (3 cutii) :DIl recomand cu caldura pe neurologul Grumeza Alexandru (Institutul de neurologie si neurochirurgie de pe Korolenko). Un doctor tanar, foarte placut si amabil. Ma gandesc acum ce greseala as fi facut sa ma apuc de tratamentul dat de doamna B. As fi bagat in mine o multime de medicamente care mi-ar fi facut mai mult rau decat bine. Sanatate va doresc!’’  (Iulia)

Momente de mandrie, pe podium! Alexandru Grumeza vine cu expresiile lui:

‘’ Adevărata forță a unui bărbat este inteligența’’

‘’Ești furios? Pune cotul pe masă, la luptă pașnică!’’

‘’ în această luptă sunt implicate mai multe grupuri de mușchi… Trebuie să ai degetele puternice, antebrațul, brațul, umărul. Nu contează câte kilograme ai și nici cât de înalt ești, aici important e să fii ager și să reușești să îți cunoști adversarul și tehnicile lui într-un timp-record… Cel mai ușor să îți învingi adversarul atunci când acesta intră în panică. Evident, se cunosc şi un şir de tehnici de destabilizare. Și asta o învață discipolii în fiecare săptămână.’’

‘’Medicina modernă este acel domeniu în care confluează (sau ar trebui să conflueze) toate progresele tehnologice și științifice. În același timp, activitatea medicală este pătrunsă de alura academică, iar aceste aspecte, pe mine personal, m-au magnetizat. În general, medicina este acel pilon al societății care menține și promovează valorile umane universal acceptate.’’

‘’Anul 2016-17 a reprezentat pentru mine, ca medic, o activitate de rutină (ceea ce este bine pentru un medic – nu au fost admise erori în procesul curativ, au fost omiși factorii care pot influența negativ și ireversibil soarta unor oameni, or, pentru noi, medicii, acesta este obiectivul principal). Pe plan personal a fost un an minunat. S-au creat multe ocazii de a petrece zile frumoase cu familia, iar emoțiile acestora completează colecția de aur a amintirilor. Din perspectiva sportivă, a fost un succes pe toate dimensiunile: organizațional (ca secretar de federație), ca sportiv (premiant la un concurs internațional), ca antrenor (rezultate absolut remarcabile ale discipolilor, inclusiv în lupta pentru întâietatea continentală și mondială).’’

’Marea mea pasiune, sportul, în special armwrestlingul, a devenit recent o responsabilitate; în calitate de secretar al Federației Naționale de profil, mi-am asumat obligațiunile și depun toate capacitățile ca acest sport să devină recunoscut, să fie unul atractiv pentru practicanți și spectatori și, de ce nu, competițiile de armwrestling să devină unele dintre cele mai captivante evenimente. E cale lungă până acolo, dar sunt sigur, cu puțin noroc și multă insistență, se poate.’’

’Nu-mi rămâne decât să muncesc pentru realizarea acestor cauze. Voința mea e programată pentru continuarea tuturor proiectelor inițiate, unul dintre acestea fiind consolidarea echipei, astfel ca INN să rămână emblematic pentru sistemul medical autohton.’’

Date biografice: Alexandru GRUMEZA, medic neurolog, seful Unitatii de Primiri Urgențe a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, prin cumul și cercetator științific; master în Sănătate Publică. Doctor PI Classifier PI Classifier World Armwrestling Federation (WAF) S-a născut la 1 ianuarie 1980, or. Chișinău. Studii: Facultatea Medicină Generală a UsMF „Nicolae Testemițanu”; Şcoala de Management în Sănătate Publică (ȘMSP). Campion Naţional în lupte Armwrestling. Campionul României, tatăl spiritual al sportivilor noștri. Secretar Federația Națională Sportivă de Armwrestling din Republica Moldova’. În paralel este funcționar în federațiile internaționale de profil (Federația Europeană de Armwrestling – EAF; și Federația Mondială de Armwrestling – WAF) Marea pasiune – sportul, în special Armrestlingul (lupta cu brațul) Grație cunoștințelor sale în domeniul medical și cel sportiv – este membrul comitetului de clasificare a sportivilor cu dizabilități. Este campion Național en-titre la armwrestling, în categoria de greutate -100kg. Și – antrenorul celui mai bun sportiv din Armwretlingul Moldovenesc Daniel Procopciuc…

https://www.facebook.com/alexandru.grumeza

Clubul ”Impresii din viata si carti”

https://www.facebook.com/events/179736459453521/ – sursa evenimentului in detalii

Albumul ”Alexandru Grumeza – al 93-lea protagonist”


4 comentarii

Mircea Grecu şi terapia narativă la Clubul Impresii din viaţă si cărti.


Mă încearcă un simţ al urgenţei, al oamenilor de calitate, al relaţiilor interumane, al scopului bine determinat, atunci când ştii cu siguranţă ce-ţi doreşti de la viaţă şi eşti sincer în scopurile tale. Mă grăbesc să-i prezint tuturor celor care citesc blogul şi celor prezenţi la club, ca urmare, cu promovare continuă pe reţele de socializare. Faţă de alte şedinţe recente ale Clubului ”Impresii din viata si carti”, cea de astăzi cu protagonistul Mircea Grecu iese în evidență prin narațiunea simplă, fără pretenții de genialitate, limpezimea scenariului propriu și un firesc al dialogurilor de care… îmi este dor. Modest din fire, deloc dornic de laude, nu agreează publicitate ”tamtaram”! Un conservator al faptelor pozitive bune de realizat în continuare, motivul fiind dezlegarea nodurilor sociale şi debarasarea de tot ce rămâne putred în acest mic stat, fie dependenţă de droguri, tutun, alcool sau alte pericole de viaţă pentru copii şi tineri, în special. Pasionat de poezie românească, militează pentru recuperarea valorilor unanim acceptate. Intuiesc în protagonist o uşoară dezamăgire, ca şi cum ar fi puţine pentru el, foarte puţine persoane de încredere întru unirea forţelor spre a salva naţiunea de decadenţă nu doar psihologică. Are planuri măreţe şi Face, nu doar vorbeşte. Este permanent ocupat prin convingere şi comunicare cu oamenii, mici sau mari. Educat, foarte respectuos şi amabil, adoră copilaşii… şi scrie poveşti pentru ei şi părinţi, căci şi cei din urmă au ce învăţa din ele. Culegerea de povești terapeutice „În ospeție la ursulețul Marmi” a apărut la Editura „ARC”. Cartea conține 5 povești terapeutice și se adresează copiilor de vârstă preșcolară și celor din clasele primare. Frumuseţea poveştilor este conturată de ilustraţiile magice, creeate de Igor Hmelnițki. Poveștile au fost traduse în mai multe limbi, editate într-un tiraj total de peste 100 de mii de exemplare şi se bucură de o popularitate deosebită printre cititorii din Republica Moldova, România, Ucraina și Federația Rusă.
Are în palmares câteva cărţi cu poveşti, cu eseuri şi poezii, şi a scris peste 100 de articole publicate în ultimii 5 ani privind problema consumului și traficului illicit de droguri în Republica Moldova!
Calităţile de seriozitate şi chiar de entertainer (glumeţ) ale lui Mircea Grecu au fost puse în evidenţă la Club într-un dialog permanent cu publicul, a filosofat, a polemizat, a glumit, recitat şi chiar ar fi cântat la chitară dacă nu ar fi atât de modest… E talentat, e puternic, e carismatic. Un patriot înflăcărat, dar deloc naţionalist. Pledează pentru internaţionalism şi cu … limită a măsurii. Ceea ce trebuie să cunoască fiecare om de mic copil… Un manager energic şi înţelept. Scriitor cu logică. Un moment deosebit a fost lansarea în cadrul Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu (sala engleză) cărţilor cele mai noi editate cu poveştile dedicate copiilor.
Mircea Grecu, scriitorul şi psihologul în persoană, se pare că simte o vină oarecare pentru problemele cu care se confruntă societatea noastră luând în consideraţie şi dependenţa de tehnologii informaţionale (calculatoare, mobile, smartphoane). Responsabil pentru nedreptăţile sociale, Grecu cunoaşte şi abordează public soluţiile de combatere a dependenţei de droguri, este munca lui. Dar, totuşi foarte mult realizarea lor depinde de susţinerea demnitarilor din republica Moldova. Pare să fie mai apreciat în România sau Ucraina.  Poate că de un aşa preşedinte sau de o astfel de persoană avem nevoie în guvern? Nu este membru de partid, nu-i place să se afişeze, el chiar doreşte schimbări pozitive în Moldova! Intuiesc o experienţă enormă întru simţ şi suferinţă, o durere pentru cei vulnerabili şi pentru viitorul urmaşilor noştri… Mai norocos sau mai rezistent decât alţi tineri, Mircea Grecu a început să înţeleagă şi să aprecieze utilitatea propriei maturizări: atât de brusc şi iată acum luptă pentru soluţionarea problemelor sociale şi tot odată… spune propriile poveşti fiului său. Părinţii care l-au ajutat sunt o temă aparte, una sacră pentru care le va fi recunoscător toată viaţa! Uimitor, se pare că este ereditar, dat fiind şi povestea bunicului său Gheorghe Briceag, un exemplu de demnitate, care a fost singurul roman deţinător al Premiului Homo Homini („Premiul pentru Demnitate Umană”) pentru anul 2004, oferit de Fundația People in Need. ”A fost condamnat, în anii ’40 ai secolului trecut, de puterea bolșevică la zece ani de GULAG și mai apoi la șapte ani de exil pentru că a organizat unul dintre primele grupuri de rezistență antisovietică din Basarabia. Despre Gheorghe Briceag puteţi citi mai multe surse:”Cunoscut apărător al drepturilor omului în Republica Moldova şi preşedinte al Filialei Bălţi a Comitetului Helsinki pentru Apărarea Drepturilor Omului, Gheorghe Briceag a fost şi va rămîne un simbol al patriotismului şi al bunului-simţ în Basarabia. Dumnealui a fost omul care, întotdeauna, a avut curajul să spună lucrurilor pe nume. Nu a ezitat să amîne vreun subiect incomod, de evitat pentru stabilitatea şi comoditatea cu care mulţi dintre noi ne-am obişnuit. Nu s-a obosit ori de cîte ori a vorbit despre cele mai subtile „chestiuni basarabene” în materie de istorielimbă şi patriotism. Pentru adevăr, a suferit mult…”
Publicul a fost unul foarte activ în discuţii cu protagonistul, iar procurorul Ivan Diacov a fost cel care a adus cuvinte de laude la adresa lui Mircea Grecu, dar şi a scos la iveală unele lucruri care necesită un tratament special în lupta pentru combatere a dependenţei de droguri. Cert, că această întrebare nu este în prim plan printre celelalte ale guvernului… Iar întrebarea este chiar gravă…
A moderat şedinţa Mariana Harjevschi, Director General BM B.P.Hasdeu.
 Despre parcursul evenimentului vă invităm să vizionaţi şi să ascultaţi filmele de mai jos, la fel şi imaginile accesând titlul evidenţiat:al albumului: ”Mircea Grecu la Clubul Impresii din viata si carti”
Aprecieri şi referinţe despre Mircea Grecu:
Ivan Diacov:O mînă de oameni în frunte cu profesorul universitar, doctor în psihologie Mircea Grecu acum 5 ani s-au unit într-o echipă,care a prins rădăcini nu numai în Moldova, dar și în România, Ucraina și Rusia. Viața, sănătatea și buna educație a copilului este prioritatea acestor neobosiți entuziaști. Mă bucur că îi cunosc și sînt printre ei.”
Mihai Cioată, profesor la LT ”Ion Luca”, Vatra Dornei:”… Cărţile copilăriei sunt, de obicei, cărţile care îşi pun amprenta asupra devenirii noastre, pentru că poveştile conţin semnificaţii mai adânci decât multe lecţii care ne-au fost predate ulterior în viaţă. Copii fiind, aceste poveşti ne oferă un ecran pe care ne proiectăm emoţii, datorită identificării noastre cu personajul principal. Ce fel de poveşti sunt utile pentru copil care suferă de lăcomie, care e agresiv sau temător, ori dezvoltă comportamente ce vor duce la adicţii în viaţa adultă? Spre deosebire de basmele clasice, unde personajele sunt ameninţate de pericole externe, în poveştile lui Jana şi Mircea GRECU acestea se luptă, în special, cu provocări interne… Părinţii şi profesorii pot folosi aceste povestiri ca pe nişte ”seminţe” plantate în mentalul copiilor, care îşi vor arăta ulterior ”fructele”, efectele pozitive în viaţa emoţională a acestora”.
Fragmente şi expresii de la Mircea Grecu:
– ”De ce râdem? Nimeni nu este prea sigur. La fel ca şi în cazul multor altor reacţii emoţionale, oamenii de ştiinţă nu au elucidat încă acest mister. Râsul este cu atât mai dificil de studiat şi interpretat, cu cât poate fi legat mai uşor de starea de fericire, nervozitate, jenă sau dezamăgire.
O explicaţie pur ştiinţifică a fenomenului în cauză fost dată de Darwin: „Sunetul râsului este produs de o inspiraţie adâncă urmată de contracţii spasmodice scurte ale pieptului şi în special ale diafragmei. În urma scuturării corpului, capul se apleacă înainte şi înapoi. Maxilarul inferior tremură în sus şi în jos, la fel ca în cazul unor specii de babuini, când aceştia sunt foarte mulţumiţi. În timpul râsului, gura este deschisă mai mult sau mai puţin, cu colţurile strânse înapoi şi ridicate uşor în sus, iar buza superioară este puţin ridicată. În timpul râsului excesiv, corpul este aruncat înainte, se scutură sau are aproape convulsii; respiraţia este mult perturbată; capul şi faţa sunt invadate de sânge, cu venele dilatate, iar muşchii orbiculari sunt contractaţi spasmodic pentru a proteja ochii. Lacrimile curg uneori în voie”.
Sună ca un film de groază, nu?”

– ”Poveștile joacă un rol foarte important în viaţa copiilor: ele stimulează imaginația și creativitatea, dezvoltă gândirea, limbajul şi contribuie esențial la formarea principiilor morale și valorilor comportamentale. Mai mult ca atât, lumea poveştilor e o lume, în care binele întotdeauna învinge răul, iar copiii se identifică mereu cu personajele pozitive. Acestea îi însoțesc în anii copilăriei și le oferă modele, pe care le vor urma în viață adultă.”
– ”Conform datelor statistice, fiecare al cincilea caz de adresare la psihologul pentru copii are tangență cu dependenţa de jocurile pe calculator. Mulţi copii ajung la specialişti fiind deja în stare de psihoză. Noi depunem eforturi maxime pentru evitarea unor asemenea cazuri, ajutându-i pe părinţi să conştientizeze problema şi să înceapă prevenirea înainte de a ajunge la situaţii extreme.
Deseori, părinţilor le este greu să recunoască existenţa problemelor cu care se confruntă copiii lor. Dar aceasta nu înseamnă că problemele ca atare nu există. De aceea situaţia nu trebuie scăpată de sub control atunci când copilul Dvs. face abuz de jocurile pe calculator – consecinţele pot fi dramatice!”
– ”Terapia narativă a parcurs o cale lungă pentru a deveni parte a psihologiei practice. Unul dintre fondatorii metodei este psihoterapeutul american Milton Erickson, recunoscut ca fiind o autoritate mondială în hipnoterapie și în psihoterapia strategică de scurtă durată. În opinia sa, morala directă provoacă respingere, pe când povestea are o influență imediată asupra subconștientului, ocolind conștientul. Din punctul lui de vedere, capacitatea de schimbare pozitivă o are fiecare persoană, la unii însă aceasta fiind blocată. Anume istoriile metaforice contribuie la declanșarea mecanismului de schimbare. Fiind întrebat cum reuşeşte să vindece spunând poveşti, Erickson a răspuns: „Oamenii vin şi mă ascultă cum le istorisesc poveşti, apoi pleacă la ei acasă şi-şi schimbă comportamentul”.”
Mircea Grecu În plus, 5200 de pedagogi și părinți ai copiilor de vârsta 5-9 ani din Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă și România vor fi instruiți în prevenirea și corectarea comportamentelor problematice la copiii de vârstă preșcolară și la cei din clasele primare prin intermediul terapiei narative….
Date biografice: Mircea Grecu – al 89-lea protagonist la Clubul Impresii din viata si carti. Scriitor, psiholog, manager, secretar general Cipida.md. Secretar General al Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor, licenţiat în Psihologie (Universitatea Bucureşti, 2000), absolvent al programului de master în Drept (ASEM, 2013), autorul cărţilor ”Eseuri psihologice despre poezie sau un remediu pentru profilaxia insuficenţei sentimentale şi spirituale” (2011), ”Drogurile legale şi adolescenţa” (2012), ”În căutarea fericirii pierdute” (2014), ”Ghetuţa şi Papucel” (2015), ”Căpcăun cel Fioros” (2015), ”Ursuleţul Marmi” (2016) şi al multor studii şi articole ştiinţifice în domeniul adicţiilor. 


4 comentarii

Legea nu face exceptii nici pentru primar


Acest primar a fost adorat de întregul New York: luptând împotriva ’’legii uscate’’, el învăţa populaţia cum… să prepare ’’samogonul’’, şi luptând contra dependenţei de droguri, cerea… legalizarea marihuanei. În paralel, construia poduri, parcuri şi spitale, iradica foarte dur corupţia şi lupta pentru relocarea evreilor în SUA pe timpul Holocaustului. De aceea, în numele lui Fiorello Henry La Guardia au fost numite aeroportul New York şi o stradă din Tel Aviv. În New York este un astfel de monument – pe piedestal stă un omuleţ mic şi gras bătând furtunos din palme, de parcă ar invoca ceva activ făcând un pas înainte. Omul căruia îi este dedicat acest monument este Fiorello Henry La Guardia, primarul New York între anii 1934-1945. Sculptorul l-a interpretat în această poziţie fiind intemeiat pozitiv: primarul a fost o persoană foarte hotărâtă, pentru care nu existau probleme insolubile.’’Nu contează dacă podurile sunt arse sau nu, eu nu voi ceda niciodată’’, spunea La Guardia şi muncind din răsputeri, pas cu pas returna locuitorilor capitalei încrederea pierdută în faţa autorităţilor. Şi asta în ciuda faptului că a fost nevoit să conducă oraşul New York, probabil în cele mai grave timpuri – vremurile Marii Depresiuni şi al celui de-al Doilea război mondial. A reuşit să învingă un sistem democratic corupt, a transformat orașul într-un model pentru programele economice menite să oprească efectele cauzate de Marea Criză (1929), a susținut minoritățile și… chiar a inventat tanga! A fost un om deosebit care se nasc la rascruce de secole, aşa vorbeşte lumea despre el…

În istoria SUA s-au legat zeci de legende despre acest primar, sunt cele care explică dragostea ’’totală’’ pentru La Guardia. Una din ele vreau să auziţi şi voi, dragi prieteni moldoveni! (românii deja cunosc istoria)… Într-o seară a anului 1935 primarul a apărut în curtea unuia dintre cele mai sărace districte ale oraşului New York. După ce l-a învinuit pe judecător de corupţie şi l-a demis imediat, La Guardia a dorit ca în aceeaşi seară să ia o decizie într-un caz penal. Pârâta era o femeie, acuzată că a furat o pâine cu care urma să-şi hrănească copiii. După ce a ascultat-o, cel de-al 99lea primar din New York, La Guardia a spus:’’Legea nu face excepţii. Trebuie să vă pedepsesc. Zece dolari sau zece zile de puşcărie. La fel îmi voi percepe o amendă de zece dolari mie personal, plus amendă de cincizeci de cenţi pentru fiecare din toţi cei prezenţi,– pentru faptul că noi trăim liniştit într-un oraş în care o femeie este nevoită să fure pentru a-şi hrăni copiii!’’

Banii colectaţi au fost transferaţi femeii…

La Guardia a fost clasat pe primul loc printre primarii națiunii într-un sondaj efectuat în 1993 de istorici și de cercetători sociali. A fost prieten bun cu Roosevelt… Potrivit biografului Mason B. Williams, colaborarea sa strânsă cu New Deal a lui Roosevelt a dovedit un succes remarcabil în legătură cu moneda națională și nevoile locale. La Guardia a permis recunoașterea politică noilor grupuri care au fost în mare parte excluse din sistemul politic, cum ar fi evreii și italienii. Administrația lui a dat orașului New York infrastructura sa modernă. Obiectivele lui limitate au ridicat ambiții pentru noi niveluri de posibilități urbane. Potrivit unei autorităţi, tendințele mandatului său însemna că „oamenilor le-ar fi frică să permită pe cineva să ia acest mod de putere”…

Ce exemplu minunat pentru primarii noştri şi ar fi un miracol să se împace un preşedinte cu primarul, fie – invers! Mă încred în Omenie! Doamne ajută!

Imaginea şi ştirea șterpelite din Internet. Povestea scurt ticluită… de mine 😀


2 comentarii

Cugetari de Toamna. Totul se va împlini!


În fine, Viața – este o cotă unică În brațele Destinului. Dar nu despre acest lucru e vorba. Probabil, Viața ne privează de Ceva pentru a ne apăra.  Ne bate până când ne deșteptăm. Ne lovește în spate atunci când situația devine ”irecurabilă”. Dar Viața pentru noi – nu constă în ceea ce noi ”avem”… Mai mult e în ceea ”ce nu am obținut”. Lumea e plină de adevăruri reale și imaginare, și nu este deloc dogma autentității altora…

Probabil, Viața ne lipsește de cei dragi. Pentru ca noi tot timpul să ne aducem de ei aminte. Și, oricât de mult am obosi de viață, ne încălzim cu amintirea, aidoma unui pahar de vin moldovenesc, cu dragostea celor pe care i-am iubit, dar, sorbind-o, nu am băut paharul până la fund…   

Ne este dată alegerea, dar Viața e o limită a unui cerc, – îngăduiți să aleagă Ea singură! Pentru că noi nu suntem atenți unde pășim, ce ne dorim și ce facem… Tot ce-i probabil, atunci când Viața ne lipsește de prieteni, ea ne oferă șansa … să nu tradăm! Adesea timiditatea ne transformă în lași. Deci, în modestie e harul Domnului?.. Să avem curajul să spunem adevărul și să prețuim prieteni adevărați! 

Probabil, Viața m-a împins într-un abis, pentru a mă învăța să Zbor?! Accept Viața ca un Dar, ca milă de la Dumnezeu! Accept tot ce împlementează ea, Viața. Poate că ”ce nu s-a întâmplat” este mai important decât ceea ”ce nu am reușit”… Să avem Credință!

 TOAMNA continuă. Caldă sau rece, cu ispitiri și furtuni. Ploi posomorâte și dureri de cap. Evenimente mondene și visuri de vară. Lăsați să vă încălzească inimile dragi și nu fiți disperați. Priviți în ochii oamenilor cu chipuri luminate și luați aminte, ce culori cuprind… Și-atunci când cerul se încruntă, remarcați această melancolie mândră și bucurați-vă de frumusețea ce vă înconjoară! Astăzi nu avem timp. Mâine nu vom avea puteri. Iar poimâine nu vom fi noi. Nu amânați nimic, trăiți acum!

Totul se va împlini … Cu o Toamna nouă!

❤ SV