Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Oameni, destine, istorii de viata, dragoste, pasiune, carte, lectura, club

Scrie un comentariu


‎06 martie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
06 martie — a 65-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 300 de zile.

Evenimente
1486 (6993) — Bătălia de la Şcheia.
1944 (7451) — Ofensiva generală a armatei sovietice pe Frontul de Sud, condusă de mareşalul G. C. Jukov
1968 (7475) — Congresul II al femeilor din Republica Moldova constituie Consiliul Republican al femeilor din Moldova
1994 (7501) — În Republica Moldova s-a efectuat un sondaj de opinie al populaţiei „La sfat cu poporul”
2005 (7512) — Alegerile în Parlamentul Republicei Moldova
S-au născut
1924 (7431) — Benedict Corlaciu, poet și prozator, născut la Galați (d. 1981)
1932 (7439) — Timofei Moșneaga, medic moldovean
1946 (7453) — Gheorghe Cojușneanu, artist plastic moldovean
Au decedat
1998 (7505) — Sergiu Rădăuțanu, savant moldovean, fondatorul și primul rector al Universității Tehnice din Moldova
Sărbători
21 6 Sf. Mc. Mauriciu şi cei 70 de ostaşi. Aflărea moaştelor sfinţilor mucenici din Evghenia

Personalitati nascute pe 6 martie

1475: Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian, recunoscut ca cel mai de seamă artist renascentist (d. 1564)
1619: Savinien de Cyrano de Bergerac, eseist şi dramaturg francez (d. 1655)
1806: Elizabeth Barrett Browning, poetă britanică (d. 1861)
1920: Ernest Maftei, actor român de teatru şi film (d. 2006)
1926: Andrzej Wajda, regizor polonez
1928: Gabriel García Márquez, scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel
1935: Margareta Pogonat, actriţă română de teatru şi film
1937: Valentina Vladimirovna Tereşkova, prima femeie cosmonaut din lume
1945: Paul Grigoriu, om de presă român, realizator de emisiuni radiofonice
1946: David Gilmour, chitarist şi vocalist al formaţiei Pink Floyd
1947: Gheorghe Turda, cântăreţ român de muzică populară

1475 – S-a născut Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian, recunoscut ca cel mai de seamă artist renascentist (sculpturile: “Pieta”, “Moise”, “David”) (m.18.02.1564).

1619 – S-a născut eseistul şi dramaturgul francez Savinien de Cyrano de Bergerac (teatru: “Moartea Agripinei”, “Pedantul păcălit”) (m.28.07.1655).

1806 – S-a născut poeta britanică Elizabeth Barrett Browning (“Sonete portugheze”) (m.29.06.1861).

1853 – Are loc, la teatrul La Fenice din Veneţia, premiera mondială a operei “Traviata” de Giuseppe Verdi. Libretul este semnat de Francesco Maria Piave, după “Dama cu camelii” de Alexandre Dumas – fiul.

1866 – S-a născut Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România (m.08.01.1928).

1883 – Este emisă Legea pentru aderarea României la Convenţia Internaţională a Metrului, încheiată, la Paris, la 08.05.1875.

1897 – Intră în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Potrivit legii, era liberă doar dimineaţa de duminică şi alte 14 sărbători pe an.

1899 – A murit Ieronim G. Bariţiu, publicist şi traducător (n.07.08.1848).

1905 – S-a născut Bob Wills, muzician country american (n.13.05.1975).

1919 – Ungariei i se înmînează hotărîrea Consiliului Militar interaliat de la Paris (“Nota Vyx”) privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania.

1920 – S-a născut actorul Ernest Maftei.

1924 – S-a născut poetul şi prozatorul Benedict Corlaciu, stabilit în Franţa în 1972 (m.15.06.1981).

1926 – S-a născut Andrzej Wajda, considerat cel mai important regizor de film şi teatru polonez, cu o carieră încununată de numeroase premii. Ofiţer al Legiunii de Onoare a Franţei şi Doctor Honoris Causa al Universităţii din New York (“Pădurea de mesteceni”, “Cenuşă şi diamant”).

1928 – S-a născut romancierul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982 (“Un veac de singurătate”, “Despre dragoste şi alţi demoni”).

1935 – S-a născut actriţa Margareta Pogonat.

1936 – S-a născut Sylvia Robinson (Vanderpool), cântăreaţă americană.

1937 – S-a născut rusoaica Valentina Vladimirovna Tereşkova, prima femeie cosmonaut din lume.

1939 – A murit primul patriarh al României, Miron Cristea (Elie Cristea), prim-ministru între 1938-1939 (n.1868).

1941 – Premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei “Alexandru Lăpuşneanu”, de Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă româneşti.

1942 – S-a născut Flora Purim, cântăreaţă, chitaristă şi percuţionistă braziliană.

944 – S-a născut David Gilmour, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Pink Floyd).

1944 – S-a născut Mickey Jupp, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Legend).

1944 – S-a născut Mary Wilson, cîntăreaţă americană (The Supremes).

1945 – S-a născut Hugh Grundy, baterist britanic (Zombies).

1945 – S-a născut Paul Grigoriu, ziarist, realizator de emisiuni la Radio România.

1945 – Instaurarea guvernului Dr. Petru Groza.

1946 – S-a născut Tony Klatka, trompetist american (Woody Herman, Blood, Sweat & Tears).

1947 – S-a născut Kiki Dee (Pauline Matthews), cîntăreaţă britanică.

1948 – A fost creată Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), instituţie specializată a ONU.

1957 – A murit filosoful şi psihologul Constantin Rădulescu Motru, membru şi preşedinte al Academiei Române (1938-1941) (n.02.02.1868).

1957 – Proclamarea Independenţei în Republica Ghana. Sărbătoare naţională.

1958 – S-a născut compozitorul George Natsis.

1973 – A murit scriitoarea americană Pearl S. Buck, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în anul 1938 (“Ogorul”, “Casa de lut”) (n.26.06.1892).

1989 – A murit istoricul Vasile Netea (n.10.02.1912).

1989 – Urmînd cursul evenimentelor, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe sovietic anunţă abolirea “doctrinei Brejnev”, afirmînd că viitorul fiecărei ţări est-europene se află “în propriile ei mîini”.

1991 – A murit medicul Ionel S. Pavel, membru al Academiei Române şi al Academiei de Medicină din Franţa (n.14.03.1897).

1993 – A fost semnată, la Istanbul, Convenţia privind cooperarea în domeniile culturii, învăţămîntului, ştiintei şi informaţiilor în zona Mării Negre.

1994 – A murit Melina Merkouri, actriţă, om politic grec, fost ministru al culturii (1981-1989; 1993-1994) (n.18.10.1925).

2000 – Jocurile Olimpice Sydney 2000. Dintre cele 53 de monede comemorative consacrate acestei manifestări sportive, au fost prezentate la Sydney 17, dintre care una considerată cea mai mare din istoria Jocurilor Olimpice (diametrul de 10 cm).

2003 – George W. Bush afirmă că, dacă Saddam Hussein nu dezarmează de bună voie Irakul, Statele Unite vor atinge acest obiectiv prin forţă, chiar şi fără o nouă rezoluţie a Naţiunilor Unite.

La 6 martie 1837 bisericile din stînga Nistrului, în cadrul Imperiului Rus, sunt scoase din subordinea eparhiei Chişinăului şi Hotinului.

La 6 martie 1837 prin decret imperial rus, mănăstirea Căpriana revine din subordinea eparhiei Chișinăului în cea a mănăstirii Zografu de pe Muntele Athos, dar pînă la 9 martie 1873, cînd e trecută în subordonarea Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei.

Mănăstirea Căpriana, unul din cele mai vechi așezăminte monastice din Repubica Moldova, situată în codrii ce acoperă ținutul deluros al Moldovei Transprutiene, numiți cîndva codrii Lăpușnei, reprezintă un monument de valoare culturală și istorică excepțională pentru neamul românesc. Localitatea deosebit de pitorească, este situată într-o depresiune încîntătoare, fiind înconjurată din trei părti de coline împădurite.

La 6 martie 1897, în România, a fost adoptată legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Potrivit legii, repausul se acorda numai o jumătate de zi, duminică dimineaţă, şi 14 sărbători pe an, dar condiţionat pentru întreprinderile industriale la discreţia Camerei de Comerţ care trebuia să decidă cazurile cînd uram a se lucra continuu.

La 6 martie – 9 martie 1907 are loc apogeul răscoalei ţărăneşti în regiunea Moldova din România. Răscoala țărănească inițial ia amploare în principal în localitățile din județele Dorohoi și Iași.

La începutul secolului XX, în România, țărănimea constituia peste 80% din populație dintre care majoritatea aveau foarte puțin pămînt în poroprietate iar a zecea parte din ei chiar deloc. Majoritatea țăranilor trăiau din ceea ce lucrau, în dijmă sau pe plată, la marele proprietar vecin. În România acelei perioade, identic precum în Rusia, Polonia, Ungaria, existau proprietari de latifundii foarte mari care se întindeau pe zeci și chiar sute de mii de hectare. Diferența enormă dintre cantitatea de pămînt deținută de marii latifundiari și cea deținută de țărani constituie o primă cauză a nemulțumirilor țărănimii. O altă cauză este impunerea țăranilor spre cultivarea culturilor destinate exclusiv exportului (grîu, rapiță, etc), marii latifundiari dorind să scotă profituri maxime din exportul de alimente. Orientarea agriculturii spre export în România vine încă din vreme principatelor românești în urma tratatului de la Adrianopol (1829), tratat care a deschis hotarele principatelor pentru comerțul cu occidentul. Creșterea fenomenului arendășiei, constituie a treia și cea mai importantă cauză a răscoalei. Boierii nu mai doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor, trecînd cu traiul la oraș. Acest fenomen a avut loc pînă și în zona Moldovei, cea mai conservatoare din România. Prin urmare boierii și marii latifundiari, închiriau domeniile lor unor intermediari (arendași), primind în schimb o sumă fixă (arendă). Arendașii, deseori străini de sat și chiar de neam, la rîndul lor încercau să obțină de pe seama țăranului profituri cît mai mari într-o perioadă cît mai scurtă de timp. Arendașii fiind mult mai duri și neînduplecațu cu țăranii decît boierii ajunsese să fie dușmanul principal al țărănimii din România.

Răscoala țărănească din 1907, pornind din nordul Moldovei a ajuns pînă în Oltenia, cuprinzînd toată România. Mai multe proprietăți ale latifundiarilor au fost distruse, iar numeroși arendași au fost uciși sau răniți. Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încît liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea. Liberalii au făcut ceea ce nu se puteau hotărî să faca conservatorii și anume să folosească armata și tunurile împotriva țăranilor. A fost o adevărată tragedie fiind omorîți circa 11 000 – 12 000 oameni, cifră neconfirmată deoarece nu s-a făcut nicodată un raport integru al victimelor.

La 6 martie 1919 are loc retragerea trupelor militare ungare din Transilvania, pînă la încheiearea păcii care va hotărî noile graniţe politice.

Anunțuri

Autor: Svetlana Vizitiu

Impresii din viata si carti / Blog Svetlana Vizitiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s